Ce efect are stresul asupra organismului?
Așa cum spuneam, apariția unui factor de stres determină o reacție a organismului cu modificarea homeostaziei, a echilibrului dinamic ce ne menține în viață.
Un repertoriu complex de răspunsuri fiziologice și comportamentale este mobilizat în situații stresante care formează răspunsul la stres adaptativ care are ca scop restabilirea echilibrului.
Axa hipotalamică-hipofizo-suprarenală și componentele centrale și periferice ale sistemului nervos autonom constituie cei doi piloni principali care modifică funcțiile vitale ale sistemului de stres. Stresul acut determina descărcarea de hormoni din glandele suprarenale, situate - așa cum le spune și denumirea - lângă rinichi, respectiv adrenalina și noradrenalina ce determină accelerarea ritmului cardiac, transpirații, vasoconstricție periferică și posibilitatea individului de a reacționa la capacitatea sa fizică și psihică maximă prin reacția de fugă sau luptă (în engleză flight or fight).
De asemenea, din porțiunea externă a glandelor suprarenale (corticosuprarenală) se descarcă glucocorticoizii care se mențin la valori ridicate o lungă perioadă de timp și determină secundar hiperglicemie.
Când stresul se prelungește, hiperglicemia persistentă poate evolua până la diabet zaharat, iar creșterea anabolismului duce la obezitate.
Pe de altă parte, creșterea cortizolului (principalul glucocorticoid) determină creșterea inflamației și scăderea imunității.
Secundar acestor două procese, apar neoplaziile (cancerele), lucru ce se vede în cotidian când un deces al unei rude apropiate este urmat la câteva luni de un cancer al unui membru al familiei.
Un alt studiu a arătat că nivelul constant crescut al cortizolului determină pierderea graduală a sinapselor la nivelul cortexului prefrontal (asociat cu memoria de scurtă durată). Conform studiului, cortizolul are o acțiune “corozivă” directă asupra sinapselor. Cercetătorii sugerează că ar putea exista beneficii din normalizarea cortizolului la pacienții cu un stres traumatic sau cronic.