admin123
 
Acest site folosește cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Mai multe informatii aici
OK
Blog   -   Stresul

Stresul si efectele sale asupra sanatatii (1)

despre stres

 

Începem în acest articol să răspundem întrebărilor tale legate de stresul cotidian și efectele asupra sănătății. Așteptăm în continuare întrebări la care, în timp, vom răspunde cu plăcere.

 

Cum apare stresul și care este limita dincolo de care stresul devine o problemă?

În societatea modernă, stresul cotidian și toxicitatea ridicată sunt în permanență creștere, ducând pe nevăzute la boli grave diagnosticate de cele mai multe ori prea tarziu, cum ar fi cancerul, boala Alzheimer (apărută din ce in ce mai precoce!), dar și alte boli inflamatorii, imune sau autoimune.

 

Stresul este un fenomen ce decurge din confruntarea individului cu situații, sarcini, stări conflictuale, percepute ca fiind dificil de rezolvat. El poate fi acut sau imediat, atunci când apare factorul de stres (de exemplu, un cutremur) sau tardiv sau cronic, când apare un grad de adaptare, dar nu complet (o boala incurabila, un job stresant).

 

Stresul are o importantă componentă subiectivă, în sensul că ceea ce este provocator, facil sau chiar relaxant pentru o persoană, pentru o alta poate deveni amenințător sau imposibil de realizat (Roesch și colab., 2002).

 

Răspunsul la stres diferă de la un individ la altul, datorându-se atât componenței genetice, cât și experiențelor de viață anterioare. Pe de alta parte, există un pattern al stresului caracterizat, așa cum spunea și Claude Bernard cu peste un secol în urma, de un dezechilibru al parametrilor fiziologici (temperatură, frecvență cardiacă, tensiune arterială, etc)

 

Ce efect are stresul asupra organismului?

Așa cum spuneam, apariția unui factor de stres determină o reacție a organismului cu modificarea homeostaziei, a echilibrului dinamic ce ne menține în viață. Din pacate, factorii de stres sunt în continuă creștere în viața noastră.

 

Un repertoriu complex de răspunsuri fiziologice și comportamentale este mobilizat în situații stresante care formează răspunsul la stres adaptativ care are ca scop restabilirea echilibrului. 

 

Axa hipotalamică-hipofizo-suprarenală și componentele centrale și periferice ale sistemului nervos autonom constituie cei doi piloni principali care modifică funcțiile vitale ale sistemului de stres. Stresul acut determină descărcarea de hormoni din glandele suprarenale, situate – așa cum le spune și denumirea –  lângă rinichi, respectiv adrenalina și noradrenalina ce determină accelerarea ritmului cardiac, transpirații, vasoconstricție periferică și posibilitatea individului de a reacționa la capacitatea sa fizică și psihică maximă prin reacția de fugă sau luptă (în engleză flight or fight).

 

De asemenea, din porțiunea externă a glandelor suprarenale (corticosuprarenală) se descarcă glucocorticoizii care se mențin la valori ridicate o lungă perioadă de timp și determină secundar hiperglicemie. Când stresul se prelungește, hiperglicemia persistentă poate evolua până la diabet zaharat, iar creșterea anabolismului duce la obezitate.

 

Pe de alta parte, creșterea cortizolului (principalul glucocorticoid) determină creșterea inflamației și scăderea imunității. Secundar acestor două procese, apar neoplaziile (cancerele), lucru ce se vede în cotidian când un deces al unei rude apropiate este urmat la câteva luni de un cancer al unui membru al familiei.

 

Un alt studiu a aratat că nivelul constant crescut al cortizolului determină pierderea graduală a sinapselor la nivelul cortexului prefrontal (asociat cu memoria de scurtă durată). Conform studiului, cortizolul are o acțiune “corozivă” directă asupra sinapselor. Cercetatorii sugerează că ar putea exista beneficii din normalizarea cortizolului la pacienții cu un stres traumatic sau cronic.

 

Cum putem combate stresul?
Bineînteles, ne referim la stresul cronic, nu la cel neprevazut, numit și acut, pe care nu îl putem anticipa dar, totusi, prin tehnici învățate de relaxare și respiratie îl putem diminua. Vom vorbi și despre stresul acut în episoadele viitoare.

 

În primă instanță, acțiunile sunt în plan psihologic și psihosomatic, această analiză putând fi efectuată de fiecare individ.

 

1. Identificarea, monitorizarea factorilor de stres și pe cât posibil, eliminarea lor
• identificarea factorilor de stres (cum ar fi, supraîncărcarea muncii, lipsa de suport și comunicare, lipsa de resurse, probleme medicale, conflicte în familie etc.);
• anticiparea perioadelor de stres și realizarea unui plan de acțiune pentru a face mai bine față (de exemplu, în apropierea unor termene limită pentru finalizarea proiectelor la locul de muncă, în preajma unui eveniment important în familie etc.).

 

2. Conștientizarea propriilor reacții la stres
• identificarea și exprimarea emoțiilor față de anticiparea evenimentului/ situației (precum anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare, deznădejde etc.);
• identificarea reacțiilor emoționale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) și de lungă durată (de exemplu, neajutorare, apatie) față de eveniment/ situație;
• identificarea reacțiilor comportamentale, fiziologice și cognitive privind evenimentul (izolare, evitare, renunțare; dureri de stomac, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare, insomnii; randament scăzut la școală sau la muncă, probleme de concentrare, dificultăți în rezolvarea de probleme, în luarea de decizii etc.).


3. Dezvoltarea unor abilități și comportamente de management al stresului
• dezvoltarea asertivității;
• dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalți;
• identificarea și rezolvarea conflictelor, atunci când apar;
• învățarea metodelor de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor, prevenția apariției sindromului burnout
• îmbunătățirea managementului timpului;
• învățarea unor metode de relaxare.

 

4. Stabilirea și menținerea unui suport social adecvat
• solicitarea ajutorului direct și receptivitate față de acesta;
• dezvoltarea și menținerea relațiilor sociale.

 

5. Dezvoltarea unui stil de viață sănătos
• adoptarea unor comportamente alimentare sănătoase;
• practicarea regulată a exercițiilor fizice;
• practicarea unor exerciții de relaxare;
• consum responsabil/ moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul nervos;
• cultivarea unor pasiuni, hobby-uri.

 

6. Dezvoltarea încrederii în propria persoană și acceptarea necondiționată
• stabilirea unor scopuri și obiective realiste, „ce vreau eu de la viață?"
• stabilirea priorităților și a limitelor personale;
• participarea la activități care dezvoltă încrederea în sine.

 

Exemplificare
Stadial și progresiv, se procedează în felul următor:
1. se identifică factorii de stres actuali sau potențiali;
2. se evaluează resursele personale și caracteristicile generale de a evalua factorii de stres (convingeri centrale, gânduri automate);
3. se identifică reacțiile specifice (cum se comportă, se simte persoana);
4. în funcție de condițiile specifice identificate, se intervine pe rând sau în același timp, la unul, la două sau la toate cele trei aspecte.


Dacă persoana respectivă nu își poate manageria singură stresul, trebuie să apeleze la specialiști: psihoterapeut și chiar, în cazurile mai grave, psihiatru.

 

Există, de asemenea, terapii noi, precum terapia sistemică cu ozon (autohemoterapia majoră) și/ sau stimularea magnetică transcraniană (TMS), dar despre asta vom detalia în articolele următoare.

 

Mai multe articole: https://clinicaoxxygene.blog/

Contactează-ne pentru mai multe informații!

Contactează-ne

Lasă-ne un comentariu

Nu exista comentarii.