admin123
 
Acest site folosește cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Mai multe informatii aici
OK

Pandemia emoțională Corona (2)

pandemia emotionala corona, clinica tms, adrian stanescu

 

Spuneam în prima parte a discuției despre PANDEMIA EMOȚIONALĂ că va însoți si în final va depăși PANDEMIA COVID-19. Totodată, ne întrebăm ce e de făcut?

 

Între timp, a mai trecut o lună și iată că, în România, evoluția infecției cu noul coronavirus a fost diferită față de Occident. Principala cauză este abordarea diferită a bolii, restricții mai mari și mai devreme impuse. Problema este că nu s-a atins varful pandemiei ca în țările vestice – deși este lăudabil efortul care a dus la pierderea unui număr mult mai mic de vieți omenești – ceea ce face ca măsurile de relaxare și de distanțare socială să se facă cu mai multă circumspecție.

Coronavirusurile precum cel nou descoperit (SARS-CoV-2), care cauzeaza COVID-19, produc infectii respiratorii cu grade de severitate de la mediu la sever, putand duce inclusiv la deces. Cele mai bune masuri de preventie sunt spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun, evitarea persoanelor care prezinta semne de infectii respiratorii, evitarea atingerii fetei cu mainile neigienizate si mentinerea unui stil de viata sanatos.

Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care produc infectii respiratorii la oameni. Numele lor provine de la latinescul corona (coroana), care face referire la aspectul microscopic al virusului. Sindromul respirator acut sever (SARS), sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) si raceala comuna sunt exemple de infectii produse de coronavirusuri. Noul tip de coronavirus a fost raportat prima data in China, in decembrie 2019, de unde s-a raspandit pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii.

In cazul COVID-19, 80% dintre cazuri sunt forme usoare sau asimptomatice, 15% sunt severe si necesita terapie cu oxigen, iar 5% sunt infectii critice, care necesita ventilatie artificiala. Rata de infectie critica in cazul COVID-19 este mai mare decat la gripa.

 

Pe de altă parte, cele doua luni de izolare la domiciliu au scăzut imunitatea și forța emoțională a celor mai mulți dintre semeni (în special cei mai în vârstă, dar nu numai). Într-un cerc vicios, stresul (propagat intens în special de televiziuni, în genere cuantificarea caz cu caz a deceselor până la peste 900 câte sunt acum) determină creșterea hormonilor de stres în special hormonii stresului cronic (pentru că situația durează deja de mult timp), respectiv cortizolii, care la rândul lor scad imunitatea și determină, pe de altă parte, depresie. În plus, pacienții cronici nu au mai ajuns la spital pentru a ține în frâu evoluția bolilor cronice, iar telemedicina s-a dovedit o carte pierdută în România, unde pacientul este obișnuit cu contactul direct cu doctorul, iar după o vârstă nu mai este familiarizat cu noile tehnologii de telecomunicații.

 

Dacă mai pui la socoteala preocupările economice și financiare – a caror rezolvare nu o cunoaștem pe termen lung – avem o imagine de ansamblu a situației.

 

Pe scurt, dupa cele două luni de stare de urgență, emoționalul fiecăruia dintre noi a scăzut în grade diferite în funcție de nivelul de la care a pornit și evenimentele diferite trăite.

 

Avand în vedere recomandările făcute la ieșirea din starea de urgență, este evident că autoritățile publice au realizat riscurile fizice, morale, emoționale, financiare, etc. la care expun societatea. Chiar dacă, într-o anumită măsură, corectează interdicția internărilor pacienților cronici (aici ne referim și la cardiaci, diabetici, pacienți cu boli incurabile, etc), Ordinul Ministerului Sănătății publicat în Monitorul Oficial, limitează în continuare, astfel se afirmă că trebuie asigurată o comunicare publică adecvată, astfel încât publicul să se adreseze spitalelor doar pentru situații de urgență!?

 

Dar, ce întelege pacientul cronic prin situații de urgență, adică atunci când este atât de grav încât nu se mai poate face nimic?

 

În rest, distanțarea socială trebuie – mai nou – făcută la un metru, transmiterea bolii se face doar prin picăturile Pffluge și contact direct, iar (cel puțin în acest text) în comunitate, masca ar trebui să fie purtată obligatoriu doar de către cei care au simptomatologie respiratorie.

 

Dar, cum s-ar zice, să revenim la oile noastre. Care ar fi prima măsură pe care ar trebui să o avem în vedere, referitor la starea noastră emoțională? În primul rând, să ne autoevaluăm comparând situația actuală cu cea de dinaintea crizei. Există frici și frustrări suplimentare? De cele mai multe ori, da! Pot să le înving singur?

 

Vom publica în articolele următoare teste de autoevaluare a anxietății și chiar a depresiei. În anumite condiții, situația nu se va putea ameliora decat prin apelarea la profesioniștii în domeniul medical. Există soluții pe care le putem lua singuri pentru a ne fi mai bine din punct de vedere emoțional?

 

 



Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21214-coronavirus

 

 

https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-a-coronaviruses#:~:text=symptoms

Mai multe articole: https://clinicaoxxygene.blog/

Contactează-ne pentru mai multe informații!

Lasă-ne un comentariu

Nu exista comentarii.