Acest site folosește cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Mai multe informatii aici
OK
Blog   -   Depresie

Despre depresia secolului XXI

despre depresie

 

Se scrie destul de puțin despre depresie, tocmai pentru a nu se cunoaște amploarea acestei boli.

 

"Depresia clinică sau depresia majoră  este o tulburare afectivă caracterizată de cel puțin două săptămâni de dispoziție scăzută prezentă în majoritatea situațiilor. Adesea este însoțită de stimă de sine scăzută, pierderea interesului pentru activități plăcute în mod normal, energie redusă și durere emoțională fără o cauză clară.

Simptomele care durează mai mult de două săptămâni și cu o severitate care împiedică desfășurarea normală a activităților zilnice indică prezența episodului depresiv major.

Se presupune că doar o mică parte din cei care suferă de depresie ajung să conștientizeze această afecțiune și să se supună tratamentului corespunzător. Motivele sunt frica de stigmatizare socială, orgoliul personal și ignoranța. Statisticile OMS arată că în România 5% din populația generală suferă de depresie.

Spre deosebire de credința populară, chiar și cazurile de depresie severă pot fi tratate medical și vindecate.

Se estimează că în anul 2020 depresia va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare.În prezent, boala afectează aproximativ 121 milioane de oameni pe glob. În România, a fost depistată o creștere semnificativă a episodului depresiv major odată cu vârsta, de la 2,1% – 2,6% (18-49 ani) la 4,4% – 5,2 % (peste 50 de ani) cu un ritm de creștere de 1,2 puncte procentuale pentru fiecare grupă de vârstă (50-64 ani și peste 65 de ani).

Evaluare clinică:
O evaluare pentru diagnostic poate fi făcută de un doctor antrenat corespunzător care practică medicina generală, sau de un psihiatru sau psiholog, care consemnează circumstanțele curente ale persoanei, istoria biografică, simptomele curente și istoria familială. Scopul clinic general este de a formula factorii biologici, psihologici și sociali care pot avea impact asupra dispoziției individului. Evaluatorul poate de asemenea discuta despre modalitățile curente (sănătoase sau nu) ale persoanei de reglare a dispoziției, precum utilizarea de alcool și droguri. Evaluarea include de asemenea o examinare a stării mentale, care este o evaluare a actualei stări de dispoziție și conținut al gândirii persoanei, fiind vorba îndeosebi de prezența unor stări precum neajutorarea sau pesimismul, autovătămarea sau suicidul, și absența unor gânduri sau planuri pozitive.Inclusiv în țările dezvoltate, specialiștii în sănătate mintală sunt rari în zonele rurale, și prin urmare diagnosticul și managementul este lăsat adesea pe seama medicilor de prim ajutor.Această problemă este și mai pronunțată în țările în curs de dezvoltare. Examinarea sănătății mintale poate include utilizarea unei scale de rating precum Scala de Depresie Hamilton,Inventarul de Depresie Beck sau Chestionarul Revizuit al Comportamentelor Suicidare. Scorul dat de o scală de rating este insuficient pentru a diagnostica depresia astfel încât să satisfacă criteriile DSM sau ICD, dar furnizează indicii în ce privește severitatea simptomelor pentru o perioadă de timp, astfel încât persoana care obține un scor care trece de o anumită limită poate fi evaluată mai bine pentru a i se da un diagnostic de tulburare depresivă. Anumite scale de rating sunt utilizate în acest scop.

Medicii de prim ajutor și alți medici non-psihiatri au mai multe probleme cu nerecunoașterea și netratarea depresiei în comparație cu medicii psihiatri, în parte din cauza simptomelor fizice care adesea acompaniază depresia, pe lângă multe obstacole potențiale ce țin de pacient, furnizorul de servicii medicale și sistem. O analiză din SUA a constatat că medicilor non-psihiatri le scapă două treimi din cazuri, deși această situație s-a ameliorat potrivit unor studii mai recente.

Înainte de a diagnostica cu tulburare depresivă majoră, în general doctorul face o examinare medicală și anumite investigații pentru a exclude alte cauze ale simptomelor. Aici sunt incluse teste de sânge care măsoară TSH-ul și tiroxina pentru a se exclude hipotiroidismul; electroliții bazici și calciul seric pentru a se exclude o tulburare metabolică; și o hemogramă prin care se analizează inclusiv VSH pentru a se exclude o infecție sistemică sau o boală cronică. Reacțiile afective adverse la medicamente sau abuzul de alcool sunt de obicei excluse, de asemenea. Nivelurile de testosteron pot fi evaluate pentru a se diagnostica hipogonadismul, o cauză a depresiei la bărbați.Nivelurile de vitamina D pot fi evaluate, întrucât nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu un mai mare risc de depresie.

Probleme cognitive subiective apar la persoanele depresive mai vârstnice, dar acestea pot fi de asemenea indicii al unui început de tulburare de demență, precum boala Alzheimer.Examinările cognitive și scanarea creierului pot ajuta la distingerea depresiei de demență. O scanare computerizată poate exclude patologia creierului la cei cu simptome psihotice, cu izbucnire rapidă și alte simptome neuzuale. În general, investigațiile nu se repetă pentru un episod ulterior în afara cazului în care există indicii medicale în această privință."conform https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresie

 

În România sunt aproape 1 milion de oameni care suferă de această boală, mulți dintre ei nediagnosticați și netratați.

 

Dar, ce anume a determinat creșterea prevalenței acesteia? Cu siguranță un rol important îl are creșterea obligațiilor omului modern, atât în viața socială, cât și familială. Apare stresul care, prin nerezolvarea sa, determină afectarea structurilor cerebrale responsabile de starea afectivă a individului.

 

Creșterea cortizolului și menținerea lui la nivele crescute (prin menținerea factorilor de stres) determină distrugerea neuronilor din anumite arii corticale (zona dorsolaterală a cortexului prefrontal, hipocâmpul).

 

Ca să fie tabloul complet, medicamentele antidepresive au multe reacții adverse, printre care unele sunt de speriat, cum ar fi schimbarea apetitului alimentar (cu creșterea în greutate) sau afectarea funcției sexuale (mergând până la impotență).

 

Ce e de facut? Exista alte solutii la indemana pacientului cu depresie?

 

Raspunsul este afirmativ! De peste 10 ani atat in Statele Unite cat si in Europa, a fost aprobat programul de stimulare magnetica transcraniana (TMS) care are un efect de neuromodulare, de corectare a metabolismului cerebral dar si de refacere a circuitelor neuronale intrerupte, afectate in depresie.

 

Tratamentul este neinvaziv, nedureros iar pacientul poate sa revina la activitatile zilnice imediat. Dupa primele doua saptamani de tratament apar primele semne de ameliorare iar revenirea la o viata normala are loc dupa 4-6 saptamani de tratament.

 

Mai multe articole: https://clinicaoxxygene.blog/

Contactează-ne pentru mai multe informații!

Contactează-ne

Lasă-ne un comentariu

Nu exista comentarii.