Vitaminele și suplimentele alimentare - Preambul

 

Urmărind, aseară, un documentar BBC am rămas contrariat de turnura pe care au luat-o lucrurile în domeniul vitaminelor și suplimentelor alimentare.

 

S-au iscat tabere pro și contra cu pledoarii ireconciliabile. De exemplu, în acest documentar, printr-un singur exemplu, încercau să dărâme efectul benefic al ceaiului verde (se cunoaște rolul său cel puțin antioxidant). Un individ se intoxicase, vezi Doamne, consumând ceai verde în exces.

 

A ajuns la așa un grad de intoxicație hepatică, încât a fost nevoie de transplant. Nici un cuvințel despre faptul că pacientul era obez și consuma regulat bere în cantități importante (pentru mulți, berea nu e alcool, deși pe orice doză scrie conținultul de 4 grame de alcool pur la 100 ml de bere consumați).

 

Dimineața, ce să vezi, deschid televizorul și constat, în alt reportaj, de aceeași proveniență ca și primul, ca un „cercetător” – nu știu ce pregătire avea, o fi fost medic sau statistician – trăgea concluzia că antioxidantele ne omoară și nicidecum nu ne ajută să trăim mai bine. Domnul care făcea această prezentare era atât de convins de ce spunea, dovada fiind că probabil credea că supraponderalitatea sa de fapt îl protejează, nu îl omoară.

 

Acesta e motivul pentru care, începând de azi, am să vă prezint cum stau lucrurile cu vitaminele și suplimentele alimentare, fără patimă, pentru că nu am niciun interes material din aceasta.

 

Pentru început, am să vă spun câteva date generale despre vitamine

Vitaminele sunt micronutrienți, unele dintre ele cu rol vital. Istoria lor începe cu aproape o mie de ani în urmă când a fost descrisă boala beriberi (deficitul de vitamina B1).

 

Mai târziu, s-a observat că anumite alimente pot trata anumite deficite vitaminice. La începutul secolului XX, Kazimier Funk (14), un cercetător polonez, a descoperit un grup de substanţe pe care le-a denumit vitamine, ceea ce înseamnă amine vitale. După un timp, s-a observat că nu toate vitaminele conţin amine sau gruparea amino- în compoziţia lor.

 

Rolurile vitaminelor sunt dintre cele mai diverse, mergând de la controlul fluidităţii sângelui, până la protecţia antioxidantă sau împotriva infecţiilor.

 

Vitaminele sunt substanţe organice care pot avea activitate hormonală, cum ar fi vitamina D. Unele dintre ele pot acţiona ca enzime sau co-enzime permiţând declanşarea unor reacţii chimice. Organismul nu poate produce vitamine, astfel încât aportul lor este obligatoriu pentru a nu apărea bolile specifice determinate de deficitul lor. Până la momentul identificării exacte a structurii lor, au fost diferenţiate prin litere (vitamina A, B, C, D, etc).

 

Odată evidenţiată structura chimică, au fost numerotate (vitamina B1, B2, B6 sau vitamina D2, D3). Apoi au fost clasificate în funcţie de solubilitatea lor în apă sau grăsimi (uleiuri), astfel vitaminele tip B sau vitamina C sunt hidrosolubile, iar vitaminele A, D, E sau K sunt solubile în grăsimi.

 

Odată cu înaintarea în vârstă, nivelul de vitamine scade în organism şi determină, uneori, necesitatea suplimentarii aportului acestora, fie prin alimente bogate în acele vitamine, fie prin aport medicamentos.

Vitamina D este singura vitamină pe care o producem din colesterol prin pielea noastră. Vitamina D se mai numește „vitamina soarelui”, deoarece corpul dumneavoastră produce până la 90% din vitamina D totală sub influența soarelui. Vitamina D este produsă și prin ochi. Prin urmare, este recomandabil să vă scoateți ochelarii de soare din când în când pentru a vă reîncărca vitamina D naturală prin ochi. De asemenea, găsim vitamina D în dieta noastră, dar numai la peștii grași precum heringul, anghila, sardinele, păstrăvul, somonul și macroul.

O echipă de cercetători de la Universitatea din California - Los Angeles a arătat cum vitamina D3 și acizii grași omega-3 pot îmbunătăți capacitatea sistemului imunitar de a curăța plăcile amiloide din creier, una dintre principalele caracteristici ale bolii.Alzheimer. Munca lor, prezentată în ediția din februarie a Journal of Alzheimer's Disease, identifică gene cheie și căi de semnalizare reglementate de acești nutrienți, care pot ajuta la controlul inflamației.

 

Cercetările anterioare de laborator efectuate de aceeași echipă au identificat mecanisme cheie ale vitaminei D3 care ajută la eliminarea proteinelor beta-amiloide. Acest nou studiu extinde rolul vitaminei D3 și evidențiază cel al omega-3.

Cercetătorul UCLA, Dr. Milan Fiala și echipa sa, au prelevat probe de sânge de la 2 pacienți cu Alzheimer și subiecți sănătoși și au izolat celule imune critice numite macrofage. Macrofagele înghit deșeurile beta-amiloide. Echipa a incubat aceste celule imune cu proteine ​​beta-amiloide și apoi a adăugat fie o formă activă de vitamina D3 (1alfa, 25-dihidroxivitamină D3), fie o formă activă de acid gras omega-3 (Resolvin D1) la unele dintre celule pentru a măsura efectul lor asupra inflamației și absorbției  beta-amiloidului.

Ambii compuși sporesc capacitatea macrofagelor de a înghiți beta-amiloidul și de a inhiba moartea celulară indusă de proteine. Fiecare dintre aceste molecule utilizează receptori diferiți, dar căi comune de semnalizare. Cercetătorii descoperă, de asemenea, că macrofagele de la pacienții cu Alzheimer exprimă diferit   genele inflamatorii, în comparație cu controalele sănătoase. Studiile ulterioare ar putea identifica tiparele distincte de transcripție ale acestor gene inflamatorii și clarifica etapele bolii, explică Mathew Mizwicki, coautor al studiului.

Fiecare pacient ar avea nevoie de un echilibru „delicat” între suplimentarea cu vitamina D3 și omega-3 și echilibrul nutrițional al pacientului pentru a optimiza îndepărtarea proteinelor beta-amiloide. Acest punct ar explica datele contradictorii privind efectele omega-3 asupra bolii Alzheimer. Următorul pas este, prin urmare, un studiu mai amplu pentru a confirma aceste rezultate, precum și un studiu clinic cu omega-3, concluzionează cercetătorii.

 

Sursă : Journal of Alzheimer's Disease 34 (2013) 1-5 1α, 25-Dihydroxyvitamin D3 și Resolvin D1 Redresează echilibrul dintre fagocitoza amiloid-β și inflamația la pacienții cu boala Alzheimer https://blog.santelog.com/2013/02/11/alzheimer-vitamine-d-et-omega-3-pour-effacer-les-plaques-amylodes-journal-of-alzheimers-disease/

 

 

Mai multe articole: https://clinicaoxxygene.blog/